Tramvaiul meu iubit

          Iubirea, e cel mai frumos cuvant din limbajul meu. Si doamne ce frumos e cand iubesti, cu adevarat. Ce fericire simti cand esti iubit si pupacit. Ce fericire cand razi cu cel iubit. Doamne e greu, uneori e foarte greu sa il iubesc dar stii? E asa frumos ca nu mai conteaza cat a durut. Si doamne au trecut 2 ani cu nabadai, cu certuri, cu dragoste cu dimineti cu lacrimi cu gelozii cu zambete cu mere, cu cafea cu lapte cu tigari cu imbratisari...un colt de rai am descoperit in bratele lui, si of doamne ce rau imi pare pentru femeile alea care nu pot sa uite, acelea care nu mai cred, acelea care au suferit prea mult...dar viata nu are decat un curs, inainte!
Si doamne tu cum scoti oameni in cale. Si nu o sa uit cat am sa traiesc cele mai mare iubiri, dar a doua a intrecut orice bariera.
         Se intampla intr-o zi de 27 Septembrie 2009, veneam de la pregatire obosita fara nici un chef. Mergeam ce mergeaaaaam si cand naaaa, tramvaiu in statie. Acu ce sa fac dute fugi dupa eeeeeeeeel, fug eu fug da n-am bilet si cum mi-e frica sa urc fara bilet dai repede in tonomatu automatu ce-o fi scot bilet si aud o voce cunoscuta
-hai repede ca il pierzi!
eu zbaaaaaaaang era sa ma prind intre usi si sa ma vars, dar el m-a priiiiiins si m-a luat de mana. Eu pe el doar il agream, atat. ne cunosteam de vreo 3 saptamani, doamne de bine ii sta in alb.
-vrei sa bem o cafea?
-pai sti...ma grabesc si...
-cum vrei..dar nici macar aici la o scara?
-bine, cu jumatate de gura. Eu cu gura maaare povesteam de zor. E un om asa in fata caruia poti sa te deschizi.
Au inceput intrebari ca sa ne cunoastem mai bine. Mi se parea interesant era ca un mar interzis, si mai bun:))
Sti vorba aia mica mica...da ridica. Am inceput sa ne apropiem si l-am sarutat. Apoi a ramas ca mai vorbim la telefon.
-fataaa sunt cu vineva:x
-daaaa, ce frumos
....
-< cu 15 ani fa? Esti nebuna:))